Magda KOVACS
31 ianuarie 2008

Magdalena Ildiko Kovacs (fostă Kengyel) s-a născut pe
9 ianuarie 1974 şi este un adevărat simbol al handbalului feminin băimărean. A jucat timp de 16 ani neîntrerupţi la o singură echipă, a evoluat pe toate posturile, cu excepţia celui de portar, şi a fost desemnată de 5 ori cea mai valoroasă jucătoare a echipei (1998, 1999, 2001, 2005 şi 2006). A jucat peste 500 de meciuri oficiale la senioare (campionat, Cupa României şi cupe europene), a marcat peste 1000 de goluri şi a fost de 6 ori golgetera echipei.

Magda a început să joace handbal la vârsta de 12 ani în curtea Şcolii generale nr. 15 din Baia Mare, însă a fost legitimată doar 3 ani mai târziu, la CSŞ nr. 2, după ce profesorii Rodica Făcăoaru şi Ioan Băban au remarcat-o pe plaja de la Năvodari într-o tabără estivală. Cu echipa Clubului Sportiv Şcolar nr. 2
a cucerit o medalie de bronz (junioare II) şi una de aur
(junioare I), iar cu cea a Liceului nr. 5 a urcat pe podium tot de două ori în Cupa liceelor (aur şi bronz). În 1992  Magda a fost căpitanul echipei de junioare I care a adus primul titlu de campion naţional din istoria handbalului feminin băimărean (colegă de echipă cu Aura Azoiţei, Carmen Puşcaş, Lidia Pop, Dana Haranghi, Ildi Kerekes, Mirela Popa, Ana Maria Stecz). În palmaresul ei mai figurează o finală de cupă europeană (Challenge Cup, în 2003), o semifinală de Cupă a României şi un loc 4 în campionat (ambele în 2007).

Magda va absolvi în acest an Facultatea de Educaţie fizică şi sport din cadrul Universităţii "Bodgdan Vodă". Este căsătorită din 2006 cu Zoltan Kovacs.

Interviu

Magda, ai în palmares un traseu handbalistic de excepţie, cu performanţe multe şi importante. Totuşi, de ce crezi că n-ai fost convocată niciodată la naţională?
- Antrenorii de la loturile naţionale nu s-au prea orientat spre nordul ţării, fiind cam departe de Capitală. Probabil, erau alte jucătoare mai consacrate care meritau mai mult să joace la naţională.

Ai jucat pe toate posturile din echipă, în afara celui de portar. Unde te-ai simţit cel mai bine?
- Pe centru, în rolul conducătorului de joc. Dar nu m-a deranjat niciodată când am fost mutată pe alte posturi.

Care a fost secretul echipei în 2007 când aţi reuşit cu HCM cea mai bună performanţă din ultimii 25 de ani?
- Unitatea echipei.

Ce speraţi în acest sezon?
- Să ne clasăm pe un loc de cupă europeană. Cred că putem prinde locul 4 sau 5, cu toate că e concurenţă mare. Sper să se joace corect şi să nu existe alianţe între unele echipe, aşa cum s-a mai întâmplat anii trecuţi.

Ce planuri ai din vară?
- În primul rând aş vrea să termin cu bine facultatea. Apoi aş vrea să mă înscriu la masterat. Mi-aş dori foarte mult şi un copil, dar este foarte greu să îmbin acum familia cu sportul de performanţă şi facultatea. Deocamdată, sunt nehotărâtă. Voi decide în vară.

Soţul tău ce spune?
- Îşi doreşte şi el un copil, dar îi place foarte mult şi handbalul. Este unul din suporterii înfocaţi ai HCM-ului. Când e acasă nu ratează nici un meci.

Care au fost cele mai memorabile evenimente din cariera ta sportivă?
- Am multe amintiri plăcute. Începând cu obţinerea medaliilor cu CSŞ nr. 2 până la meciurile din cupele europene, care au însemnat experienţe deosebite pentru mine. Totul a culminat cu finala Challenge Cup din 2003, când am jucat în faţa a 3500 de suporteri, cu trofeul pe masă. Din păcate, la finalul acelui joc am trăit şi cea mai mare dezamăgire din carieră, pentru că am ratat cucerirea trofeului în faţa Borussiei Dortmund. N-am reuşit să recuperăm diferenţa de 8 goluri cu care am pierdut în tur. Am câştigat doar la 6 goluri.

Ţi-ar plăcea să te retragi din carieră de la echipa băimăreană?
- Cred că aşa ar fi frumos. Sper să fiu sănătoasă, să terminăm cu bine acest sezon, iar din vară putem să facem planuri.

Preferinţe

click pentru mărire

click pentru mărire

click pentru mărire

click pentru mărire

click pentru mărire